apusuri ca-n balotești

apusuri ca-n balotești ”nicăierea” nu găsești – ar putea fi un refren de mare succes local. nu că vreau să mă laud cu producțiile de apus și răsărit la hectar, dar, zău, fiecare zi pe aici e o simfonie în culori (da, știu c-am reușit cu o singură sintagmă să-i supăr pe muzicieni și pe pictori deopotrivă:).

m-au plictisit întotdeauna descrierile de prin operele literare, dar înțeleg acum tentația autorilor pentru pasaje de câte o pagină întreagă. în fiecare zi din ultimii (aproape) 5 ani de când locuiesc aici, m-am trezit punând mâna pe telefonul transformat pe loc în aparat de fotografiat de dragul unui apus, al vreunui curcubeu dublu, al unui lan de rapiță sau de floarea soarelui.

since life is for sharing, împart câteva astfel de momente cu voi: